Indexarea pensiilor din sistemul public pornește de la valoarea punctului de referință, un element comun al formulei de calcul. Pentru anul 2026, aceasta rămâne la 81 de lei. Legislația în vigoare prevede aplicarea, începând cu 2027, a regulilor de majorare anuală care iau în considerare inflația și evoluția reală a câștigului salarial. Aceste reguli includ și limite, precum și situații în care valoarea se păstrează.
Discuția despre indexare privește un mecanism diferit de stabilirea numărului de puncte al fiecărui pensionar. Potrivit articolului 83 din Legea nr. 360/2023, cuantumul pensiei rezultă din înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. Casa Națională de Pensii Publice descrie aceeași formulă în explicațiile sale pentru beneficiari.
Punctul de referință nu este vechiul punct de pensie. Legea îl definește ca raport între valoarea punctului de pensie de la intrarea în vigoare a noii legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25. Această definiție este cuprinsă în articolul 84.
De ce punctul de referință rămâne la 81 de lei în 2026
Legea nr. 360/2023 a stabilit valoarea inițială a punctului de referință la 81 de lei. Ulterior, articolul XXXI din Legea nr. 141/2025 a prevăzut expres menținerea acestui nivel în anul 2026. Același articol mută în 2027 aplicarea alineatelor privind formula anuală de majorare, indicatorii negativi, plafonarea procentului și raportul Consiliului Fiscal despre respectarea regulilor.
Prin urmare, textul general al legii pensiilor trebuie citit împreună cu această dispoziție fiscal-bugetară. Formula anuală există în Legea nr. 360/2023, dar termenul aplicării sale este modificat prin Legea nr. 141/2025. Nivelul de 81 de lei pentru 2026 și trimiterea la anul 2027 sunt prevederi legale distincte; ele nu reprezintă un procent de creștere stabilit pentru anul următor.
Ce indicatori intră în formula anuală
Articolul 84 alineatul (3) prevede majorarea valorii punctului de referință în luna ianuarie cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Textul se referă la indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior și comunicați de Institutul Național de Statistică.
Componenta salarială a formulei este, așadar, creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, iar din aceasta este luată în calcul o proporție de 50%. Formula nu prevede adăugarea întregii creșteri salariale. De asemenea, referința legală pentru prețuri este rata medie anuală a inflației, nu rata de inflație comunicată pentru o singură lună.
Legea stabilește separat tratamentul valorilor negative. Dacă unul dintre cei doi indicatori are valoare negativă, la stabilirea punctului de referință se folosește indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă ambii indicatori sunt negativi, se păstrează ultima valoare a punctului de referință. Aceste două situații sunt reglementate la alineatele (4) și (5) ale articolului 84.
Calculul are și o limită suplimentară, prevăzută la alineatul (7). Procentul rezultat din formulă nu poate depăși creșterea veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani, în condițiile indicatorilor definitivi descriși de lege. Textul prevede acordarea procentului celui mai avantajos. Această limită face parte din regulile a căror aplicare a fost mutată în 2027.
Cum se reflectă punctul de referință în calcul
În formulă, numărul total de puncte și valoarea unui punct au roluri diferite. Primul exprimă punctele realizate de persoana asigurată, în condițiile legii. Al doilea este valoarea monetară stabilită legal. Modificarea valorii punctului de referință schimbă rezultatul înmulțirii chiar dacă numărul de puncte folosit în acel calcul rămâne același.
Un exemplu strict ipotetic: pentru 40 de puncte și o valoare de referință de 81 de lei, rezultatul înmulțirii este 3.240 de lei. Dacă, într-un exemplu de calcul, valoarea punctului ar fi 85 de lei, aceleași 40 de puncte ar produce 3.400 de lei. Valoarea de 85 de lei este aleasă exclusiv pentru ilustrarea formulei și nu reprezintă un nivel anunțat pentru 2027.
Articolul 83 reglementează și rotunjirea rezultatului: fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului. Sumele din exemplul de mai sus reprezintă rezultatele formulei, fără a calcula eventualele rețineri fiscale. Exemplul nu include situații individuale în care alte dispoziții legale stabilesc păstrarea unui cuantum mai avantajos.
Legătura cu bugetul și verificările prevăzute de lege
Finanțarea sistemului public este reglementată separat de formula individuală. Conform articolului 19 din Legea nr. 360/2023, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuții de asigurări sociale, dobânzi, penalități și alte venituri legale. Ele includ și sumele alocate de la bugetul de stat pentru echilibrare, aprobate prin legile bugetare anuale.
CNPP înaintează anual Ministerului Muncii propunerile pentru partea de cheltuieli a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat. Articolul 18 prevede că instituția și unitățile sale efectuează cheltuieli în limita bugetului aprobat și a creditelor bugetare deschise. Bugetul finanțează prestațiile din sistemul public, alături de organizarea și funcționarea acestuia și de celelalte destinații permise de lege.
Regulile de indexare includ și verificări ulterioare. Articolul 84 prevede întocmirea, în luna iunie, a unui raport al Consiliului Fiscal despre respectarea regulilor de majorare și eventualele abateri, inclusiv impactul lor financiar. Pentru abaterile constatate, legea prevede măsuri corective prin modificarea cadrului legal, pentru compensarea impactului majorărilor acordate în afara regulii.
Începând cu 2027, Consiliul Fiscal trebuie să întocmească, o dată la trei ani, și un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice, raportată la proiecțiile Grupului de lucru privind îmbătrânirea populației. Legea prevede publicarea raportului și măsuri pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent din PIB, dacă sunt constatate depășiri ale cheltuielilor față de proiecțiile avute în vedere.