Reglementari ale criptomonedelor

Reglementări la nivel internațional şi naţional
Din anul 2008, odată cu apariția Bitcoin, cea mai cunoscută monedă virtuală la acest moment, monedele virtuale (sau criptomonedele) s-au aflat într-o continuă dezvoltare, de la tipurile existente până la modalitatea în care ele pot fi utilizate.
Până de curând, asupra acestor monede planau o serie de incertitudini, cum ar fi cele legate de natura
lor, legalitatea utilizării ca mijloc de plată, reflectarea în situațiile financiare sau impozitare, raportate nu numai în România, ci şi la nivel internațional. Conform definiției date de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) în Avertizarea adresată consumatorilor cu privire la monedele virtuale, o monedă virtuală este o formă nereglementată de bani în format digital, care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală şi care poate servi drept mijloc de plată.
La nivel internaţional, unul dintre primele studii exhaustive ale naturii monedelor virtuale a fost realizat de Venter (2016). Acesta a analizat posibila încadrare a monedei virtuale în clasele de active deja existente în reglementările internaţionale bazate pe IFRS şi a concluzionat că, în contradicție cu opinia populară, monedele virtuale nu sunt nici monede în sensul dat de IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie, şi nici instrumente financiare în sensul dat de IAS 32 Instrumente financiare: prezentare sau IFRS 9 Instrumente financiare.

La nivel naţional, interesul a fost mai degrabă stârnit prin prisma neclarităților legate de impozitare decât prin prisma interesului în ceea ce priveşte reflectarea în situaţiile financiare. Dacă iniţial autorităţile de reglementare din România invocau lipsa legislației naţionale specifice care să definească şi să clasifice aceste tipuri de active (de exemplu, comunicatul BNR sau răspunsurile ANAF la solicitările de clarificare venite de la contribuabili),
ulterior, chiar în lipsa sa, diverse reglementări au început să ţină cont de ele (de exemplu, modificarea Codului fiscal pentru a preciza modul în care sunt impozitate câştigurile persoanelor fizice din monedă virtuală).

Nu mulţi autori din ţara noastră s-au aplecat asupra problematicii din punctul de vedere al reglementărilorcontabile. Astfel, puţine articole de cercetare urmăresc modul în care tranzacţiile cu criptomonede sunt (sau artrebui să fie) înregistrate în contabilitate. Păunescu (2018a; 2018c) este unul dintre cei câţiva cercetători careau abordat, alături de aspectele fiscale (Păunescu, 2018b), şi unele legate de reflectarea în evidenţa contabilăa criptomonedelor. Un astfel de demers este justificat şi prin prisma modului de impozitare a criptomonedelor, în sensul că recunoaşterea unui venit din acestea poate declanșa impozitarea lui.

Mai mulţi autori au abordat însă lipsa reglementărilor clare care să precizeze modul în care sunt impozitate câştigurile din criptomonede (Milcev, 2018a; Milcev, 2018b; Petre, 2018; Păunescu, 2018b), urmaţi de firmele mari de consultanţă, în special după ce impozitarea persoanelor fizice a fost prevăzută în Codul fiscal (https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/articles/criptomonedele-si-prima-reglementare-specifica-din-legislatianationala-prin-codul-fiscal.html; https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/articles/inceput-de-capitolreglementatorii-nu-mai-pot-ignora-criptomonedele.html;