Manevre ale Flotei ruse din Marea Baltică pentru a studia potenţialul naval al NATO în regiune
Flota rusă în Marea Baltică a început joi manevre navale pentru a studia capacităţile NATO în această regiune chiar în ziua în care Finlanda şi-a anunţat decizia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, transmite EFE.
Oficialii ruşi se vor familiariza cu „particularităţile” situaţiei geopolitice în zona de responsabilitate a flotei şi cu „componenţa, organizarea, amplasarea şi capacitatea de luptă a forţelor navale din ţările membre ale NATO”.
La manevrele tactice participă aproape o sută de oficiali şi peste 50 de nave ale marinei ruse, potrivit unui comunicat difuzat de Flota rusă din Marea Baltică.
„Sunt studiate diferite variante de folosire a grupurilor navale din Marea Baltică”, menţionează comunicatul.
Flota Mării Baltice, cu baza în porturile Baltiisk şi Kronstadt, a organizat exerciţii de tir şi în apropiere de Kaliningrad, exclavă rusă la Marea Baltică.
Finlanda şi-a anunţat joi decizia de a adera la NATO, integrare care ar putea fi oficializată la summitul aliaţilor de la Madrid din vara aceasta. Naţiunea scandinavă, la fel ca Suedia, care aspiră la rândul ei să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are ieşire la Marea Baltică.
Rusia, care are o frontieră comună de circa 1.300 de kilometri cu ţara scandinavă, a avertizat Helsinki cu măsuri „tehnico-militare” în cazul în care Finlanda îşi va duce planul la bun sfârşit şi va adera la NATO.
UNHCR: Peste 6 milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la începutul invaziei ruse
Până în data de 11 mai, 6.029.705 ucraineni au căutat refugiu iniţial în ţările limitrofe, înainte de a-şi continua de cele mai multe ori periplul, potrivit site-ului dedicat al UNHCR.
Polonia găzduieşte de departe cel mai mare număr de refugiaţi: 3.272.943 la 11 mai.
Femeile şi copiii reprezintă 90% dintre aceşti refugiaţi, bărbaţii între 18 şi 60 de ani, care ar putea fi mobilizaţi, neavând dreptul să plece din Ucraina. Fluxul zilnic de refugiaţi s-a redus în mod considerabil de la începutul ostilităţilor.
În luna martie, erau aproape 3,4 milioane de ucraineni fugiţi din ţara lor, adesea în mare grabă şi având asupra lor puţine lucruri personale.
În aprilie, erau cu 1,5 milioane mai mulţi cei care au ales să fugă de lupte şi de violenţe. De la începutul lunii, aproape 493.000 de ucraineni au traversat frontiera pentru a găsi refugiu în altă ţară.
Potrivit estimărilor ONU publicate la sfârşitul lui aprilie, circa 8,3 milioane de persoane ar putea fugi anul acesta din Ucraina.
La aceşti refugiaţi se adaugă circa 8 milioane de strămutaţi în interiorul Ucrainei, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).
Înainte de invazia rusă, Ucraina avea o populaţie de circa 37 de milioane de persoane, în regiunile aflate sub controlul guvernului său. Această cifră exclude provincia ucraineană Crimeea (sud), anexată ilegal de Rusia în 2014, şi regiunile din est controlate de separatişti proruşi.
SUA acuză Moscova că a ”transferat cu forţa” în Rusia ”mai multe mii” de ucraineni
Statele Unite au acuzat joi armata rusă că a transferat cu forţa „mai multe mii” de ucraineni în Rusia de la începutul războiului la sfârşitul lui februarie, adesea prin „lagăre de filtrare” unde sunt supuşi unui tratament „brutal”, notează AFP.
Kievul a avansat numărul de 1,2 milioane de persoane deportate de Moscova în Rusia. Autorităţile ucrainene denunţă şi existenţa unor „lagăre de filtrare” ruse, frecvent în teritoriile controlate de Rusia din estul Ucrainei, prin care trec aceşti „deportaţi”.
„Statele Unite estimează că forţele ruse au transferat cel puţin câteva mii de ucraineni în aceste +lagăre de filtrare+ şi au evacuat încă cel puţin alte câteva zeci de mii în Rusia sau teritorii controlate de Rusia, uneori fără a le spune celor evacuaţi care era destinaţia lor finală”, a declarat joi ambasadorul american la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.
„Fie şi numai din Mariupol”, un oraş-port strategic în prezent controlat practic de Rusia, „estimăm că forţele ruse au strămutat cu forţa câteva mii de civili pe teritoriul rus”, a adăugat el într-un discurs ţinut la Viena, potrivit transcrierii publicate de Departamentul de Stat american.
Diplomatul s-a referit la mărturii despre „interogatoriile brutale”, însoţite de „tortură”, suferite în aceste „lagăre de filtrare”, menite să identifice orice persoană cu „cea mai mică loialitate faţă de Ucraina”.
„Există multe relatări despre confiscarea telefoanelor mobile ale deţinuţilor”, chiar a paşapoartelor acestora, „parole obţinute sub constrângere, reţele sociale şi mesagerii verificate amănunţit în căutarea oricărui semn de opoziţie faţă de războiul barbar purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, a detaliat el.
„Potrivit acestor informaţii, cei consideraţi pro-Ucraina sunt transferaţi în aşa-numita +Republică Populară Doneţk+”, controlată de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, „unde se confruntă cu o soartă sumbră”, a denunţat în continuare ambasadorul Carpenter.
„Aceste acte constituie crime de război”, a protestat el. „Rusia ştie bine” că astfel de „deplasări forţate” sunt „contrare dreptului umanitar internaţional”, a insistat Michael Carpenter.
Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, Liudmila Denisova, „mai mult de 1,19 milioane” de ucraineni, „inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă”.
Germania nu este de acord cu furnizarea de avioane de luptă occidentale Ucrainei, susţine ministrul de externe
Ministrul german de externe Annalena Baerbock şi-a exprimat joi rezervele privind cererea Ucrainei de a fi aprovizionată cu avioane de luptă occidentale la începutul reuniunii miniştrilor de externe din statele G7 din localitatea Wangels, de pe coasta nordică a Germaniei, relatează dpa.
Annalena Baerbock a trimis la respingerea de către statele occidentale a apelului Ucrainei de instituire a unei zone de interdicţie aeriană deasupra ţării. Ea a adăugat că „am adoptat de asemenea o poziţie clară” în privinţa furnizării de materiale pentru avioane.
Şefa diplomaţiei germane a spus că în timpul vizitei ei la Kiev de marţi a „vorbit despre cum putem sprijini Ucraina, în special cu lucruri care ţin de rezilienţa lor, de capacitatea lor de a se apăra, fără a contribui la o situaţie în care NATO să devină participant în acest război”.
Ministrul ucrainean Dmitro Kuleba a fost invitat să se alăture discuţiilor vineri. Cu prilejul unei vizite recente în Germania, el a cerut ca ţării sale să-i fie furnizate avioane de luptă moderne şi sisteme de apărare anti-rachetă. Potrivit AFP, la discuţii urmează să participe şi ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.
Annalena Baerbock a mai spus cu acest prilej că ţările cele mai defavorizate trebuie să fie protejate de repercusiunile războiului din Ucraina, relatează AFP.
„Fiind ţările cele mai industrializate, avem o responsabilitate specială”, a estimat Annalena Baerbock la începutul reuniunii care durează până sâmbătă.
Miniştrii vor discuta în special despre mijloacele „de a debloca blocada cerealelor” provocată de Rusia.
„2,5 milioane de tone de cereale sunt în prezent blocate în special în portul ucrainean Odesa, reprezentând provizii alimentare pentru un milion de persoane în lume”, a spus şefa diplomaţiei germane.
„Ţările africane şi din Orientul Mijlociu au nevoie de aceste cereale de urgenţă”, a adăugat ea, precizând că „această criză alimentară este agravată şi mai mult de efectele schimbărilor climatice la nivel mondial”.
„Bineînţeles, vom discuta despre continuarea susţinerii noastre pentru Ucraina, dar şi despre cum le putem veni în ajutor celor mai săraci în această situaţie”, a spus ea,