Bănci

BNR menține dobânda-cheie la 6,5% și estimează inflație mai mare la final de an

BNR a păstrat și dobânzile facilităților la 7,5% și 5,5%. Noul raport anticipează revenirea inflației în intervalul țintei în trimestrul I din 2028.

Distribuie WhatsApp Facebook
Mână care ține un evantai de bancnote românești de o sută de lei
Foto: Diana ✨. Imagine ilustrativă

Banca Națională a României a păstrat dobânda de politică monetară la 6,5% pe an în ședința din 12 noiembrie 2026, în care a aprobat și noul Raport asupra inflației. Banca centrală estimează o ușoară creștere a ratei anuale a inflației în ultimele luni ale acestui an, urmată de o coborâre treptată. Revenirea în intervalul țintei este anticipată pentru trimestrul I din 2028.

Consiliul de administrație a menținut dobânda facilității de creditare, numită Lombard, la 7,5% pe an și dobânda facilității de depozit la 5,5% pe an. Acestea sunt facilități ale băncii centrale pentru instituțiile de credit. Hotărârea păstrează o diferență de câte un punct procentual între fiecare dintre cele două rate și dobânda de politică monetară.

Au rămas neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Prognoza din noiembrie: presiuni din energie și cursul de schimb

Potrivit noului raport aprobat, creșterea ușoară a inflației anuale așteptată spre sfârșitul lui 2026 ar urma să fie alimentată în principal de scumpirile recente ale combustibililor și energiei, precum și de evoluția cursului de schimb al leului. Acestea sunt ipotezele prognozei băncii centrale pentru lunile următoare, formulate în condițiile datelor și informațiilor disponibile la ședința din 12 noiembrie.

BNR anticipează ulterior o traiectorie descrescătoare a inflației. În această evaluare contează efectele de bază asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă. Pe măsură ce lunile cu scumpiri puternice ies din comparația anuală, contribuția lor la ritmul anual se modifică. Prognoza include și intensificarea presiunilor dezinflaționiste provenite din cererea agregată.

Deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească și în a doua jumătate a anului 2026, în contextul corecției bugetare și al crizei energetice, apoi să se restrângă treptat. BNR arată că traiectoria acestui deficit este vizibil mai ridicată decât cea estimată anterior. Evoluția cererii reprezintă unul dintre factorii fundamentali pe care banca centrală își sprijină perspectiva reducerii inflației.

Datele despre prețuri analizate de consiliu

Rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, după 6,61% în septembrie și 6,17% în august. Comunicatul BNR atribuie creșterea din octombrie în principal continuării scumpirii combustibililor și majorării prețurilor legumelor, fructelor și ouălor.

Inflația de bază CORE2 ajustat se menținuse în septembrie la 6,2%, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul de la sfârșitul trimestrului II. BNR indică efectele de bază ale majorării impozitelor indirecte din august 2025, scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și slăbirea cererii de consum printre factorii care au contribuit la această reducere.

În sens opus au acționat efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și energiei, nivelul cursului leu/euro și așteptările inflaționiste ridicate pe termen scurt. Banca centrală menționează și creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA.

Indicatorii medii au avut o evoluție diferită de accelerarea ratei anuale din ultimele luni. Media anuală a inflației calculată prin indicele național al prețurilor de consum a coborât la 9% în octombrie, de la 9,8% în iunie. Media anuală calculată prin indicele armonizat utilizat în Uniunea Europeană a scăzut, în același interval, de la 8,6% la 8,3%, potrivit datelor prezentate de BNR.

Creditarea și piețele financiare în evaluarea BNR

Creditul acordat sectorului privat a avut în septembrie o creștere anuală de 8,2%, același ritm ca în luna precedentă. Componenta în lei și-a continuat tendința lentă de accelerare, atât pe segmentul societăților nefinanciare, cât și pe cel al populației. Creditul în valută și-a temperat în continuare creșterea anuală. Ponderea finanțărilor în lei în totalul creditului privat a rămas la 66,8%, inclusiv sub influența statistică a evoluției cursului de schimb.

Pe piața monetară interbancară, principalele cotații au continuat să urce în primele zile din octombrie, după care s-au menținut la niveluri semnificativ mai mari decât cele din precedentele trei trimestre. Evaluarea privește cotațiile de pe piața interbancară și este distinctă de hotărârea consiliului de a păstra neschimbate dobânzile propriilor facilități.

Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au corectat, în prima jumătate a lui octombrie, o mare parte din creșterea înregistrată în septembrie. Ajustarea descendentă s-a oprit ulterior, iar randamentele au rămas vizibil peste nivelurile din iulie și august. BNR leagă acest context de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de intensificarea aversiunii globale față de risc.

În același context financiar, cursul leu/euro a avut o corecție descendentă parțială în a doua decadă a lunii octombrie, după creșterea de la începutul lunii. Revenirea a fost temporară: potrivit evaluării băncii centrale, cursul s-a întors rapid și a tins să rămână pe nivelul mai ridicat atins în debutul lui octombrie.

Riscurile prognozei și următoarele comunicări

Prețul viitor al electricității și cotația petrolului rămân surse de incertitudine pentru perspectiva inflației. BNR urmărește și transmiterea acestor evoluții către alte materii prime și către prețurile internaționale ale bunurilor intermediare și finale. Riscurile descrise de bancă includ efectele conflictului din Orientul Mijlociu și ale crizei energetice asupra puterii de cumpărare, activității companiilor și costurilor de finanțare.

O altă incertitudine privește măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul curent, în cadrul planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv. Banca centrală consideră absorbția fondurilor europene relevantă pentru compensarea parțială a efectelor de restrângere a activității asociate ajustării bugetare și crizei energetice.

Raportul asupra inflației din noiembrie va fi prezentat public într-o conferință de presă pe 16 noiembrie 2026, la ora 11:00. Minuta deliberărilor ședinței din 12 noiembrie este programată pentru publicare pe 24 noiembrie, la ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 19 ianuarie 2027, potrivit calendarului anunțat în comunicat.

Distribuie WhatsApp Facebook