Economie

China raportează prețuri industriale cu 5,7% mai mari și o inflație de 0,7%

În octombrie, scumpirile din energie au împins în sus prețurile la poarta fabricii. Prețurile de consum au stagnat față de septembrie.

Distribuie WhatsApp Facebook
Conducte, turnuri și pasarele metalice într-o rafinărie, sub cer senin
Foto: Ali Mucci. Imagine ilustrativă

Prețurile la care producătorii industriali din China își vând produsele au crescut cu 5,7% în octombrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, după un avans de 5% în septembrie. În același timp, inflația de consum a coborât de la 0,9% la 0,7%. Biroul Național de Statistică al Chinei a publicat luni cele două raportări, care arată evoluții diferite pentru industrie și gospodării.

Față de septembrie, indicele prețurilor la poarta fabricii a crescut cu 0,7%, sub avansul lunar de 1,2% din luna precedentă. Creșterea anuală s-a accelerat, iar cea lunară a încetinit, pentru că se raportează la perioade diferite. Prețurile de consum au rămas la nivelul din septembrie, după o creștere lunară de 0,2% în acea lună.

Cărbunele, petrolul și gazele au avut unele dintre cele mai mari scumpiri

În industrie, prețurile mijloacelor de producție au crescut cu 7,4% față de octombrie 2025. Statistica desparte etapele de producție. Prețurile din industriile extractive au urcat cu 27,9%, cele din ramurile care produc materii prime cu 11,6%, iar cele din industriile de prelucrare cu 3,5%. Bunurile de consum la ieșirea din fabrică s-au ieftinit în medie cu 0,1%.

În detalierea pe ramuri, prețurile din extracția și prepararea cărbunelui au crescut cu 36,6% în ritm anual. În extracția de petrol și gaze naturale, avansul a fost de 35%. Prețurile din prelucrarea petrolului, cărbunelui și altor combustibili au urcat cu 29,9%, iar în producția de materii prime și produse chimice creșterea a fost de 16,4%.

Biroul de statistică estimează că șase ramuri legate de energie și de prelucrarea acesteia au adăugat împreună aproximativ 0,61 puncte procentuale la creșterea lunară a indicelui industrial. Printre ele se află extracția de petrol și gaze, unde prețurile au crescut cu 6% față de septembrie, și extracția și prepararea cărbunelui, cu o creștere lunară de 2,7%.

Prețurile produselor destinate consumului au avut evoluții diferite chiar la ieșirea din fabrică. Prețurile alimentelor produse industrial au coborât cu 1,6% în ritm anual, cele ale îmbrăcămintei cu 1,3%, iar cele ale articolelor de uz curent cu 0,7%. Bunurile de folosință îndelungată au făcut excepție în această grupă, cu o creștere de 1,4%.

Indicele prețurilor de achiziție pentru firmele industriale a crescut cu 7,9% față de octombrie 2025 și cu 1,1% față de septembrie 2026. Combustibilii și energia cumpărate de producători au costat cu 18,6% mai mult decât cu un an înainte, iar materiile prime chimice cu 16,8% mai mult. Pentru materialele din metale neferoase și cabluri, creșterea anuală a fost de 16,7%.

În unele ramuri, direcția a fost diferită. Prețurile producătorilor de calculatoare, echipamente de comunicații și alte produse electronice au crescut cu 5,9% față de octombrie 2025, iar cele ale producătorilor de autovehicule au scăzut cu 1,8%. Pe ansamblul primelor zece luni, prețurile la poarta fabricii au fost cu 2,7% mai mari decât în perioada corespunzătoare din 2025. Prețurile de achiziție din industrie au crescut în același interval cu 4%.

Alimentele s-au ieftinit, iar benzina s-a scumpit

În coșul de consum, alimentele s-au ieftinit în medie cu 2,9% față de octombrie 2025, iar produsele și serviciile din afara grupei alimentare s-au scumpit cu 1,5%. Legumele proaspete au fost cu 16,9% mai ieftine, carnea de porc cu 8,6%, iar fructele proaspete cu 3,8%. Biroul de statistică estimează că aceste trei grupe au redus împreună indicele anual cu aproximativ 0,54 puncte procentuale.

Benzina s-a scumpit cu 22,4% față de anul anterior și a contribuit cu aproximativ 0,63 puncte procentuale la inflația anuală. Creșterea anuală a prețurilor energiei incluse în coșul de consum a ajuns la 9,9%, de la 7,3% în septembrie. În afara energiei, prețurile bunurilor industriale cumpărate de populație au crescut cu 1,2%, cu un ritm mai lent decât în luna precedentă.

Raportarea lunară oferă și o măsură separată a efectului benzinei. Față de septembrie, prețul acesteia a crescut cu 4,2% și a împins indicele de consum în sus cu aproximativ 0,14 puncte procentuale. Ieftinirea alimentelor a redus același indice lunar cu aproximativ 0,17 puncte. Aceste contribuții măsoară cât a adăugat sau a scăzut fiecare grupă din variația indicelui total.

Serviciile s-au scumpit cu 0,7% față de octombrie 2025. În raportarea pe categorii, transporturile și comunicațiile au consemnat o creștere anuală de 5,5%, iar sănătatea de 2,4%. Costurile din categoria locuinței au scăzut cu 0,3%. Inflația de bază, calculată după excluderea alimentelor și a energiei, a fost de 0,8%, față de 1% în septembrie.

Stagnarea indicelui total față de septembrie a rezultat din evoluții diferite între categorii. Alimentele s-au ieftinit cu 1% în medie, inclusiv prin scăderea prețurilor la legume proaspete și carne de porc. Serviciile s-au scumpit cu 0,1%. Institutul consemnează creșteri lunare de 6,5% la cazarea în hoteluri și de 3,3% la biletele de avion în luna care a inclus sărbătoarea națională.

Ce prețuri măsoară cele două raportări

Indicele industrial urmărește schimbarea prețurilor la prima vânzare a produselor de către firmele industriale. Raportarea include separat un indice al sumelor plătite pentru bunurile folosite în producție, cum sunt energia și materiile prime. Ancheta de prețuri industriale cuprinde peste 40.000 de firme. Începând cu ianuarie 2026, indicii industriali ai Chinei au ca an de bază 2025.

Indicele de consum urmărește prețurile bunurilor și serviciilor cumpărate de gospodării, de la alimente și transport la îmbrăcăminte și sănătate. Pentru perioada ianuarie–octombrie, prețurile de consum au fost în medie cu 0,9% mai mari decât în aceleași luni din 2025. Rata de 0,7% din comunicatul de luni compară strict luna octombrie din cei doi ani.

Legătura cu piața europeană se vede în structura importurilor. Potrivit Eurostat, China a furnizat 28% din importurile Uniunii Europene de produse de înaltă tehnologie în 2025, în valoare de 150,4 miliarde de euro. Electronicele și echipamentele de telecomunicații au avut cea mai mare pondere în aceste importuri din China. Cifrele europene măsoară valoarea bunurilor importate, iar raportarea chineză descrie variația prețurilor la prima vânzare a produselor industriale.

Distribuie WhatsApp Facebook