Banca Angliei a anunțat joi, 5 noiembrie, majorarea dobânzii de politică monetară de la 3,75% la 4%. Decizia Comitetului de politică monetară, luată la ședința încheiată pe 4 noiembrie, răspunde presiunilor inflaționiste provocate de energia mai scumpă și unei activități economice mai rezistente decât anticipase instituția.
Opt membri au votat pentru o creștere de 0,25 puncte procentuale. Catherine Mann a preferat o majorare de 0,5 puncte, până la 4,25%. Toți membrii au susținut astfel înăsprirea politicii monetare, însă au avut opinii diferite asupra dimensiunii pasului necesar. Ținta instituției pentru inflația anuală rămâne de 2% pe termen mediu.
Potrivit minutei, dovezile că șocul energetic s-a propagat deja pe scară largă în alte prețuri și salarii sunt încă limitate. Comitetul consideră însă că presiunile acumulate justifică intervenția. Banca urmărește evoluția salariilor, modul în care firmele stabilesc prețurile și capacitatea neutilizată a economiei pentru a evalua persistența inflației.
Prognoza indică inflație mai mare în 2027
Raportul monetar din noiembrie anticipează o inflație de aproximativ 4,5% în primul trimestru din 2027 și de circa 5% în trimestrul al doilea. Sunt proiecții, nu valori deja înregistrate. Ulterior, scenariul central prevede încetinirea scumpirilor, pe măsură ce efectele energiei asupra comparațiilor anuale se reduc și politica monetară restrictivă limitează presiunile asupra prețurilor. Raportul estimează și o scumpire anuală a alimentelor de aproximativ 4,75% la mijlocul lui 2027, prin transmiterea costurilor energetice.
Ipotezele energetice folosesc medii ale piețelor din cele 15 zile lucrătoare britanice încheiate la 27 octombrie. Contractul Brent cu scadența cea mai apropiată a avut o medie de 108 dolari pe baril, iar cel pentru gazul britanic, de 216 pence pe therm. Nivelurile sunt cu 38%, respectiv 81% peste cele folosite în raportul din iulie.
Banca analizează și două scenarii alternative. Unul presupune energie persistent mai scumpă și efecte mai puternice asupra salariilor și prețurilor. Celălalt presupune slăbirea cererii, care ar restrânge posibilitatea firmelor de a transfera costurile către clienți. Instituția arată că aceste evoluții ar necesita răspunsuri monetare diferite, în funcție de presiunile care se concretizează în economie.
Datele de prețuri pe care se bazează decizia
Ultimele date ale Oficiului Național de Statistică britanic, publicate la 21 octombrie, arată că inflația CPI a urcat la 3,5% în septembrie, de la 3,1% în august. Față de luna precedentă, prețurile au crescut cu 0,4%. Indicatorul CPI este cel utilizat pentru ținta de inflație a guvernului și a băncii centrale. În același timp, inflația CPIH, care include costurile locuințelor ocupate de proprietari, a avansat de la 3,3% la 3,6%, conform statisticii oficiale.
Transporturile, în special carburanții, au avut cea mai mare contribuție la accelerarea ratei anuale. Prețurile carburanților au fost cu 29,8% mai mari decât în septembrie 2025, după o creștere anuală de 23% în august. Benzina s-a scumpit cu 8,2 pence pe litru față de august, iar motorina, cu 10,7 pence, potrivit aceleiași statistici oficiale britanice.
Inflația de bază CPI, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a crescut de la 2,6% la 2,8%. Rata anuală pentru servicii a urcat de la 3,4% la 3,7%. Alimentele și băuturile nealcoolice au păstrat o creștere anuală de 1,3%, iar restaurantele și hotelurile au avut o contribuție parțial compensatoare la schimbarea inflației generale.
Ce arată sondajul în rândul companiilor
Un alt document al băncii centrale, sondajul Decision Maker Panel publicat la 30 octombrie, descrie presiunile resimțite de firme înaintea ședinței monetare. Cercetarea s-a desfășurat între 2 și 16 octombrie și a primit 1.945 de răspunsuri. Participanții sunt directori financiari din companii britanice mici, mijlocii și mari, iar rezultatele sunt ponderate.
În media celor trei luni până în octombrie, firmele au raportat o creștere anuală de 3,8% a propriilor prețuri și au anticipat același ritm pentru următoarele 12 luni. Acest indicator acoperă prețurile companiilor din întreaga economie, nu doar vânzările către consumatori. Așteptările lor pentru inflația CPI peste un an au urcat de la 3,1% la 3,3%. Pe un orizont de trei ani, companiile au anticipat o inflație CPI de 2,8%, neschimbată față de intervalul anterior.
Pentru șocul energetic, 68% dintre firme au indicat că se așteaptă să mărească prețurile în următoarele 12 luni, iar 71% au anticipat marje de profit mai mici. Creșterea salarială anuală raportată a fost de 3,9%, în timp ce avansul așteptat pentru anul următor a rămas la 3,4%. Datele sunt rezultate ale sondajului, distincte de prognoza centrală a băncii.
Legătura dintre dobânda de referință, credite și economii
Bank Rate este dobânda centrală a sistemului britanic. Banca Angliei o plătește instituțiilor financiare pentru banii păstrați la ea și o aplică împrumuturilor pe care le poate acorda acestora. Prin acest mecanism influențează dobânzile pe care băncile comerciale le stabilesc pentru finanțările clienților și pentru economii, potrivit explicației publicate de instituție odată cu decizia.
Dobânzile mai mari sporesc plățile aferente multor credite și fac economisirea mai atractivă. În explicația băncii centrale, aceste efecte reduc banii disponibili pentru alte cumpărături și descurajează finanțarea unor cheltuieli noi. Când consumatorii și firmele cheltuiesc mai puțin, companiile au o capacitate mai redusă de a majora prețurile. Acesta este canalul prin care dobânda urmărește temperarea inflației.
Guvernatorul Andrew Bailey a precizat că majorarea nu trebuie interpretată ca începutul unei succesiuni inevitabile de creșteri, dar nici ca ultima intervenție probabilă dacă războiul din Orientul Mijlociu nu este soluționat. Comitetul evaluează situația la fiecare ședință. Se reunește de opt ori pe an pentru a stabili dobânda necesară menținerii stabilității monetare. Următoarea decizie de politică monetară este programată pentru 17 decembrie, iar obiectivul declarat rămâne revenirea durabilă a inflației la țintă.